Act de sfintire a Bisericii cu hramul "Sf. Ilie" din Popi, parohia Jiet

      "Astazi 20 iulie 1938 s-a sfintit acest sfant lacas cu hramul "Sfantul Ilie" in satul Popi al parohiei Jiet-Popi din judetul Hunedoara de catre P.S.S Arhierul Vicar Dr. Vasile Stan de Rasinari inconjurat cler al Vaii Jiului, in zilele M.S. Regele Carol II al Romaniei fiind arhiepiscop si mitropolit I.P.S.S. Dr. Nicolae Balan, Protopop al Jiului Ioan Duma, iar preot al parohiei Jieti-Popi C.S. Preotul Marcu Paun Jura.
      Aceasta Biserica s-a ridicat de ctitorii:
      Nicolae Gravilescu, director al minelor Lonea si sotia sa Maria, adormita in Domnul in ziua de 25 octombrie 1937 in cursul zidiri bisericii, cu ajutorul satenilor din Jieti-Popi in amintirea tatalui sau Preotul Iconom stavrofor Ilie Gavrilescu fost preot la Sf. Episcopie a Romanului, Presedinte al Consistorului Eparhiei si Confesor al Garnizoanei Romane, pentru Slava lui Dumnezeu celui inchinat in trei fete: Tatal, Fiul si Duhul Sfant si pentru mantuirea sufletelor celor ce se vor ruga in ea. Amin."


      In perioada 1883-1886 va fi ctitorita la Popi, o biserica din zidul de piatra de stanca, cu latime de un metru. Aici se vor oficia slujbele localnicilor pentru mai bine de o jumatate de veac.
      Odata cu boom-ul industrial din zorii secolului al XX-lea, se inteteste preocuparea pentru noi constructii ale lacaselor de cult necesare diferitelor confesiuni religioase din Valea Jiului. Ele vor impune un efort financiar din considerabil din partea societatilor miniere, dar si prin sacrificile enoriasilor care au consimtit la donarea unor sume de bani sau au efectuat munca, sub directa coordonare a preotilor.
      In anul 1935, in ziua de Vinerea Patimilor la Prohodul Domnului venise la slujba si directorul administrativ al Societatii Miniere "Lonea", Nicolae Gavrilescu, impreuna cu sotia sa Maria. Inghesuiala din biserica, tencuiala cazuta si lemnul putrezit de vreme, l-au determinat pe Nicolae Gavrilescu sa discute dupa slujba cu preotul Ioan Arad despre posibilitatea cladirii unei noi biserici.


      In urma discutiilor purtate la acel moment al anului 1935, preotul Arad si enoriasii au fost intru totul de acord cu ideea inaltarii unei noi biserici in satul lor. Dupa obtinerea terenului de la vaduva Maria Popa, la care s-au mai adaugat cativa metri de la Popa Ion Molea), s-a inceput transportul cu atelajul, a pietrei de constructie, caramizi, tigla si a material lemnos.
      Din pacate, parintele Arad s-a imbolnavit constructia oprindu-se in martie 1937 cand acesta va inceta din viata. Cateva luni mai tarziu (oct 1928) va muri si Maria Gavrilescu, sotia lui Nicolae Gavrilescu, cel care s-a implicat in construirea noii biserici. Planul constructiei a fost facut in urma conceptiei arhitectului de origine italiana, Guido Lorenzzi, toata zidaria fiind lucrata de mesterii zidari ai minei Lonea, chiar sub directa supraveghere a arhitectului.
      Pictura murala a fost realizata de un professor de desen de la liceul din Petrosani, pe nume Eugen Gasca, iar sculptura in lemn realizata de Wihelm Rotring.
      Prin disparitia preotului Ioan Arad lucrarile erau supravegheate de noul preot, Marcu Paun Jura, care tineau permanent contact cu directorul Nicolae Gavrilescu, greu incercat de disparitia sotiei sale.
      Lucrarile s-au incheiat la inceputul lunii iulie 1938. Astfel s-a anuntat pentru sfintirea bisericii, stabilita pentru data de 20 iulie, praznicul Sfantului prooroc Ilie (era si numele tatalui lui Nicolae Gavrilescu, preotul stavrofor Ilie Gavrilescu), unde fusese delegat sa participe Prea Sfintitul Vasile Stan de Rasinari arhiereu-vicar la Mitropolia Ardealului.
      Actul de sfintire s-a inscris pe pergament a fost semnat de clerul prezent la tarnosire, precum si de oficialitatile prezente iar la dorinta ctitorului Nicolae Gavrilescu la intrare s-a pictat harta Romaniei Mari si pe partea din fata ei, drapelul romanesc. Asa a fost la 20 iulie 1938.
      Biserica are un altar semicircular nedecrosat, un naos dreptunghic, prevazut cu 2 abside laterale rectangulare, un pronaos scund, un turn clopotnita inalt, cu o turla in stil baroc.


      Pe 20 iulie 2008 s-au implinit 60 de ani de la tarnosirea bisericii de suflet a comunitatii locale din Popi – Jiet.
      O biserica ce a aparut din dorinta de iubire fata de Dumnezeu a enoriasilor micii comunitati de la poalele Parangului.
      In urma cu 115 ani, jietenii donau o biserica din lemn celor de la Popi. Apoi, ea a devenit neincapatoare si astfel, din initiativa familiei directorului Gavrilescu, a inceput costruirea celei actuale. A fost familia care a adus bucuria spiritului in sufletul comunitatii din Popi.
      Tot atunci, in 1938 preotul Marcu P. Jura a devenit preotul din Popi, slujind aici vreme de patru decenii, pana in 1979.
      Apoi, fiul sau, parintele Dimitrie Jura a preluat stafeta, slujind dupa doua decenii cu aceesi evlavie si patos. In perioada comunista, in mica bisericuta din Popi si-a desfasurat activitatea miscarea Oastea Domnului, creata de preotul Iosif Trifa la Sibiu, pentru revigorarea ortodoxiei.
      Dupa anul 2000 dragostea pentru locurile si traditile locale a adus o implicare majora a familiei Nicu Preda, care s-a implicat in pastrarea si conservarea valorilor satului. De asemenea, Petru si Ionel Grunta au contribuit substantial la reparatia capitala a bisericii din Popi, iar acelasi Nicu Preda s-a ocupat personal in ideea mentinerii traditiei pitaranilor, precum si a praznicilor care au avut o continuitate permanenta incepand cu anul 1988.
      La lucrarile de restaurare au contribuit enoriasii apartinatori de biserica din Popi precum si autoritatile locale si judetene.

Preoti	Crasnici
Gheorghe Popa Manea Popa Ianas Tinca Stamate Popa Dumitru Stefoane Preda Simion Suciu Ion Arad Marcu Paun Jura(1938-79) Dimitrie Jura(1979-?)	Dumitru Popa Ion Ulet Nicolae Toporan Petru Grunta
Epitropi	Cantareti
Nicolae Preda Ion Galatan senior Ilie Mosic Elena Nemes	Ion Ungureanu Irimie Jurj Petru Preda Ion Galatan Ion Mitulesc Nicolae Bumbea Mihail Grunta Mihai Popa Sebastian Popa